Avem o agricultura puternica, chiar si prin simplul fapt ca suprafata insamantata este mai mare decat suprafata arata.

marți, 15 iulie 2014

Gandacul din Colorado, un daunator redutabil

Sau Leptinotarsa Decemlineata cum este cunoscut in lumea stiintifica, este o specie originara din America de Nord, unde a fost pentru prima oara intanlita in 1824. Foarte repede s-a raspandit pe intreg continentul american, pentru ca 50 de ani mai tarziu sa isi faca simtita prezenta si in Europa occidentala.
In Romania, prezenta i-a fost pentru prima oara semnalata la mijlocul secolului trecut, in comuna Sapanta (Baia Mare).

In tara noastra, gandacul din Colorado dezvolta 1 pana la 3 generatii in cursul unui an, motiv pentru care combaterea acestuia presupune munca suplimentara din partea fermierilor.

Gandacul din Colorado ierneaza ca adult in sol, acolo unde se retrage incepand cu a doua jumatate a lunii septembrie, la adancimi cuprinse intre 10-40 centimetri, in unele cazuri adancimea de iernat a speciei poate ajunge pana la 1 metru adancime.

Aparitia gandacului din Colorado se produce incepand cu luna martie, atunci cand temperaturile sunt in continua crestere.


Daca deplasarea gandacului se realizeaza prin zbor in cautarea hranei, interesant este faptul ca ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor, in grupe de cate 150.

In mod special, gandacul din Colorado ataca plantele din familia Solanaceae, cartof, tomate, patlagele vinete si chiar ardei. Dintre plantele intanlite in flora spontana, care reprezinta in acelasi timp o sursa de infestare a culturii cu acest periculos daunator, sunt matraguna, maselarita etc.

Combaterea gandacului din Colorado este importanta si de mentionat in lucrarile de inceput atunci ca se doreste infiintarea unei culturi apartinand familiei Solanaceae. Astfel, aratura adanca de toamna, prasilile repetate in perioada de vegetatie, sunt metode mecanice eficiente de lucru impotriva daunatorului.
Incurajarea populatiilor zoofage care sunt daunatori naturali ai gandacului din Colorado, reprezinta o alta metoda de combatere, desi nici favorizarea plantelor care prin structura lor chimica au un efect letal asupra daunatorului nu sunt de lepadat. Intre acest plante amintim : papadia,lucerna, salcam, mohor lat, porumb, loboda, cicoare, floarea-soarelui.

Pragul economic de daunare este inregistrat atunci cand se intanlesc1-2 adulti/m2 pentru culturile de vinete sau de cartof.

Si in prezent, Decis 0,3 l/ha ramane una dintre cele mai bune solutii chimice de combatere a gandacului din Colorado, alaturi de Fastac 0,1 l/ha sau de Karate 0,2 l/ha.

joi, 28 februarie 2013

Influenta luminii in agricultura

Influenta luminii in agricultura este evidenta, intrucat aceasta influenteaza in mod direct fotosinteza, infratirea la cereale, inflorirea, fructificarea, rezistenta la cadere, favorizeaza acumularea zaharului, a amidonului cat si a celulozei. Deasemenea rolul luminii in viata unor plante este evident, intrucat aceasta are rol esential in germinarea unor seminte (la paius, la coada vulpii,ovazul auriu).
Plantele iubitoare de lumuna, in ordine descrescatoare sunt:
-porumb, fasole, orz, tutun, mazare sau hrisca.
Calitatea luminii este o alta trasatura cu rol foarte important in viata plantelor. Aceasta se refera atat la radiatiile vizibile din spectrul luminii albe, cat si la cele invizibile (infrarosii, cu efecte calorice si ultraviolete, cu efecte chimico- biologice).
In procesul de fotosinteza si de crestere a plantelor, importanta cea mai mare o au radiatiile rosii si galbene. Razele ultraviolete sunt daunatoare plantelor, provocand moartea a numeroase micoorganisme. Razele infrarosii, intrucat nu sunt absorbite de catre clorofila, ajung la suprafata solului si se transforma  in caldura.
Daca in unele situatii putem ajusta in mod artificial lumina (sere, solarii, rasadnite) in sensul larg al agriculturii este imposibil de facut acest lucru. Lumina din punct de vedere natural depinde atat de latitudinea cat si de anotimpul unei suprafete anume.
Dupa nevoia plantelor de lumina, acestea se grupeaza in:
-plante de zi lunga, care isi incheie ciclul de dezvoltare la inceputul verii, atnci cand zilele au lungimea cea mai mare: graul, secara, orzul, ovazul, mazarea.
-plante de zi scurta, care provin din zonele sudice, la care fructul ajunge la maturitate abia spre sfarsitul verii: paorumb, canepa, tutun.
-plante neutre: hrisca, bumbac, vinete.

marți, 4 decembrie 2012

Sulfatul amoniacal ca ingrasamant


Este un ingrasaman folosit de multa vreme in agricultura. Se prezinta ca o sare alba, cristalizata in sistem rombic. Este foarte usor solubil in apa la temperaturi de 0 grade Celsius. Are un gust sarat,ca ingrasamant culoarea este variabila, de la alb-cenusiu si pana la galbui.
Este recomandat, ca urmare a continutului ridicat in sulf, sa fie administrat plantelor din familia Cuciferae (varza, rapita, mustar) si la cultura tomatelor. In acelasi timp este recomandat in pomicultura datorita faptului ca determina o intensificare a culorii florilor si a frunzelor.
Efectul pozitiv al sulfatului de amoniu este acela ca el creste de la solurile acide spre cele cu reactie alcalina unde este superior tuturor ingrasemintelor cu azot.

sâmbătă, 1 decembrie 2012

Renta agricola a fost achitata


Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a platit miercuri, 28 noiembrie, ultimă tranşă în valoare de 22 de milioane de lei pentru un număr aproximativ de  22.500 rentieri agricoli.
Suma totala care a fost platita in anul 2012 in cadrul rentei anuale a fost 72 de milioane de lei, suma platita pentru 74.000 de fermieri.
Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa, ori încheie acord cu investitorul
Suma de bani incasata de catre persoanele fizicie sau juridice in cadrul acestui program de rasplatire a arendasilor romani insumeaza 100 de euro pentru un hectar de teren insamantat, sau 50 de euro pentru un hectar de teren arendat.
Pentru suprafeţele mai mici de 1 ha suma plătită va fi direct proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul.
Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de BNR din anul pentru care aceasta se datorează. Deasemenea plata se face prin intermediul unui mandat postal ori prin intermediul oricarei alte forme legale de transfer.
 Renta viageră agricolă nu se mai acorda din momentul in care proprietarul sau arendasul terenului este declarat decedat, insa banii respectivi pot fi ridicati in anul curent de catre urmasii decedatului in cazul in care acesta prezinta documentele legale.