Gunoiul de grajd este de departe cel mai utilizat ingrasamant organic din practica agricola, urmat de namolurile rezultate de la fermele cu profil zootehnic si de ingrasamintele verzi.
Valoarea agricola a gunoiului de grajd este diferita in functie de specia de animale de la care provine. O tona de gunoi de grajd contine 5-10 Kg N, 2-5 Kg P2O5, 5-10 Kg K2O, 1,2-3,7 Kg Ca, 0,8-2,9 Kg Mg, precum si cantitati apreciabile de microelemente.
Datorita compozitiei complexe pe care o are, gunoiul de grajd aplicat culturii de porumb are un efect favorabil si imediat, cu deosebire la hibrizii cu perioada lunga de vegetatie. Acest lucru datorita faptului ca perioada de exploatere a resurselor nutritive ale solului este mai mare in cazul acestor hibrizi.
Efectul favorabil al gunoiului de grajd atinge limite maxime odata aplicat terenurilor acide, erodate si pe cele grale. Dozele recomandate in aceste cazuri sunt cuprinse intre 20-60 t/ha, cantitate care va fi incorporata sub aratura.
Foarte important este faptul ca ingrasamintele organice nu le suplinesc pe cele chimice, ci doar vin cu eventuale completari care nu au efecte secundare negative asa cum este cazul ingrasamintelor chimice. Cu alte cuvinte, aplicarea ingrasmintelor organice trebuie sa fie efectuata in deplina corelatie cu cele chimice.
In cazul fermelor cu profil zootehnic industrial, colectarea deseurilor se va face in bazine speciale,
Ingrasamintele verzi au rol asemanator gunoiului de grajd, fiind pe deplin exploatate in Uniunea Europeana. Dintre plantele recomandate ca ingrasaminte verzi enumeram: sulfina, mazarea, lupinul alb, rapita etc.
Utilizand acest sistem, se recomanda ca dupa recoltarea plantei de cultura, in timpul verii sa fie executata aratura de baza pentru ca mai apoi sa fie semanata cultura dubla pentru ingrasamant. Aceasta se lasa pe radacini pana la inceputul primaverii, pentru ca mai apoi sa fie incorporata superficial prin doua treceri cu grapa cu discuri, dupa care se va semana porumbul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu